Comemorare: Fântâna Albă – 80 de ani [1941 – 2021]

Fântâna Albă: Eterna reîntoarcere la granița neagră

Prezentare

Fântâna Albă – 80 de ani este o inițiativă de pedagogie comunitară dedicată îndeosebi tineretului, în contextul și în spiritul “Anului omagial al pastorației românilor din afara României, Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor 2021”, proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, și al Legii Nr. 68/2011, care a instituit 1 APRILIE – ZIUA NAȚIONALĂ DE CINSTIRE A MEMORIEI ROMÂNILOR– VICTIME ALE MASACRELOR de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

În acest an, se împlinesc optzeci de ani de la Martiriul țăranilor români bucovineni, asasinați la 1 aprilie 1941, în pădurea Varnița, de lângă satul Fântâna Albă, din nordul Bucovinei. Inițiativa Asociației C.C.P.C.T. Arboroasa este menită să comemoreze, cu respectul cuvenit, pe românii noștri din Valea Siretului care au fost victimele tragediei de acum 80 de ani, la Fântâna Albă.

Este o inițiativă care se bazează pe voluntariat. Fiecare doritor contribuie cu ce poate și cum poate. Acționăm din sufletul nostru, cu timpul și cu resursele noastre.

Acesta nu este un proiect. Aceasta este o inițiativă populară, destinată în principal tinerilor, elevi și studenți. Dorim ca, împreună cu voi toți, să zidim în anul 2021 o cutumă comemorativă pentru românii din toată țara, care va fi continuată în anii care urmează.

Vă propunem ca, în data de joi, 1 aprilie 2021, ora 18, să aprindem o lumânare pentru sufletul românilor uciși acum 80 de ani în nordul Bucovinei de comuniștii sovietici. În această zi, vom îmbrăca portul național și vom purta insigna cu simbolul comemorării.

Aceia care veți veni pe 1 aprilie la Mănăstirea Putna, în județul Suceava, veți putea să vă alăturați nouă. Aceia care veți putea, veți merge la Mausoleul de la Fântâna Albă, în Ucraina. Cei care nu veți veni, o să puteți omagia această zi tristă a istoriei românilor, fiecare în localitatea de baștină, în mod asemănător cu noi. Vă rugăm să ne contactați, ca să vă adăugăm în lista inițiatorilor (datele noastre de contact sunt aici).

“V‑au zvârlit în gropi comune / Ca să nu rămână urme. / Nimeni ochii nu v‑a închis / Nimeni la cap nu v‑a plâns. / Dar v‑au plâns neîncetat. / Norii când s‑au scuturat, / Și rouă când a picat. / Codrul doina v‑a doinit, / Păsările v‑au bocit.”

Magdalina Morar (țărancă din Cupca)
model de insignă

Cadru legal

La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea nr.68/2011.

Art. 2. din Lege: cu prilejul Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activități menite să cinstească memoria acestor români.

Precizare: Acțiunile vor avea caracter de flash-mob, nu de miting, deoarece participarea fiecăruia va veni din decizia individuală ad-hoc, iar transportul la destinație se va face cu mijloacele individuale.

Ce vom face noi (în județul Suceava)

  1. În prima parte a zilei de 1 aprilie, vom merge la Mănăstirea Putna la slujba de pomenire de la Portalul Memorial Golgota Neamului, prilej cu care vom aprinde o lumânare și vom depune o pereche de opinci la crucea Portalului, simbolizând omagiul nostru pentru bieții țărani români care nu au mai ajuns acasă. Vom face aceasta după slujba religioasă de pomenire.
  2. În ziua de 1 aprilie, la ora 18, prin bunăvoința Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, vor bate clopotele în satele din Valea Sucevei, spre pomenirea ☦ tragediei din 1941.
  3. La ora 18, ne vom reuni, pentru un moment de comemorare, în apropiere de graniță, unde, cu lumânări aprinse, vom forma o cruce vie cu capul spre Fântâna Albă. Vom cânta ceva frumos și vom încheia cu o rugăciune, în sunetul buciumelor. Vom elibera în aer 16 lampioane albe, reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat conaționalii noștri asasinați în pădurea Varnița: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești. La fiecare din ele se va spune “pentru frații români din <numele satului>” și continuând cu “Dumnezeu să-i odihnească în pace!”. Momentul va dura circa 15-30 de minute.
  4. Vom purta, în această zi, insigna cu simbolul comemorării .

Vă puteți manifesta intenția de a vă alătura inițiativei noastre urmărind evenimentul creat pe pagina noastră Facebook.

Ce puteți face voi (în țară)

  1. În ziua de joi, 1 aprilie, ora 18, aprindeți o lumânare pentru sufletul românilor uciși acum 80 de ani de comuniștii sovietici.
  2. Puteți să organizați o slujbă de pomenire în această zi la biserica din parohia voastră.
  3. Vă recomandăm să îmbrăcați portul național cu acest prilej.
  4. Vă recomandăm purtarea insignei cu simbolul comemorării în ziua de 1 aprilie.
  5. Parohiile din țară care doresc să ni se alăture, pot să bată clopotele în ziua de 1 aprilie, la ora 18, spre pomenirea ☦ tragediei din 1941.
  6. Vă puteți reuni într-un loc liniștit, la ora 18, pentru un moment de comemorare, unde, ținând lumânări aprinse în mâini, veți forma o cruce vie cu capul spre Fântâna Albă. Puteți cânta ceva frumos și apoi încheia cu o rugăciune. Puteți elibera în aer 16 lampioane albe, reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat frații noștri asasinați în pădurea Varnița: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești. La fiecare din ele se va spune “pentru frații noștri din <numele satului>” și continuând cu “Dumnezeu să-i odihnească în pace!”. Momentul va dura circa 15-30 de minute.
  7. Cei care doresc să ajute pot să difuzeze inițiativa noastră în spațiul public.
  8. Cei care doresc să ajute pot să anunțe cât mai multe organizații și asociații românești, instituții ori entități mass-media care doresc să se alăture.
  9. Cei care doresc să ajute, pot să producă aceste insigne și să le distribuie prietenilor.
  10. Vă recomandăm să prezentați acțiunile voastre prin imagini publicate pe internet, utilizând hashtagul FântânaAlbă1941 și indicând localitatea de unde provin. De exemplu: București, #FântânaAlbă1941, #FântânaAlbă80
  11. Organizațiile mass-media care doresc să se alăture, sunt binevenite să creeze imagini și sunet pentru a susține această inițiativă.

Cei care vor merge la Fântâna Albă (în Ucraina)

Cei care vor merge în Ucraina, la Memorialul de la Fântâna Albă, pot să adopte modurile de omagiere recomandate mai sus, în acord cu regimul legal din această țară.

https://www.rri.ro/ro_ro/fantana_alba_eterna_reintoarcere_la_granita_neagra_eveniment_comemorativ-2633882

Istoric

În ziua de 1 aprilie 1941, un grup de peste 3000 de țărani români, din 16 sate românești din Valea Siretului au încercat să treacă granița, pentru a se salva din Uniunea Sovietică și a ajunge în România. În apropiere de satul Fântâna Albă, din nordul Bucovinei ocupat de sovietici, situat în apropierea graniței, au fost încercuiți și asasinați de către trupele comuniste NKVD.

Cei mai multi au fost îngropați în gropi comune, săpate pe loc în pădure. Supraviețuitorii au fost duși în alte localități unde au fost asasinați și îngropați în gropi comune. Familiile acestora au fost ridicate din case de poliția secretă comunistă NKVD și au fost deportate în Siberia și Kazahstan.

Coordonatele masacrului care a avut loc în 1941 în Poiana Camencei sunt: 47.9981121 Nord / 25.8738336 Est (Google maps) sau 47.9981121 Nord / 25.8738336 Est (Bing maps)

Poiana Camencei, care era un punct obligatoriu de trecere, a fost aleasă de grăniceri pentru a stopa înaintarea coloanei de demonstranți. […] Cei ce erau pe la mijlocul coloanei, care se găseau încă în pădure, auzind țipete și împușcături, au început să se răspândească prin pădure, căutând să se adăpostească de prăpădul în care au intrat, dar s‑au văzut înconjurați de soldații călări care veneau în urma coloanei și care mitraliau pe toți cei ce căutau să iasă din coloană și să fugă în pădure, protejându‑se de copaci și de relieful abrupt al pădurii din zonă. Primii care au căzut au fost cei ce purtau steagurile și crucile. Astfel a căzut Ilie Șcrobaneț, cel ce a fost lovit cu sabia de un soldat călare la trecerea podului de peste Siret, despre care s‑a relatat mai sus, a mai căzut printre primii țăranul Țugui Mihai din satul Cupca și, de asemenea, Ilie Mihailovici, ce purta cea de‑a treia cruce și a cărui țeastă a fost sfărâmată de o rafală de mitralieră. Toți cei ce erau în rândurile din față au fost secerați de focul încrucișat al puștilor mitraliere ce trăgeau din cele trei direcții. În pădurea Varniței s‑a creat o situație de coșmar și adâncă disperare din cauza împușcăturilor, a strigătelor celor răniți precum și a celor rămași ce nu cutezau să fugă, neputând lăsa părinții sau frații împușcați ce se zvârcoleau în ghearele morții. S‑a instalat o atmosferă de teamă, de neputință și de disperare ca urmare a coșmarului provocat de intervenția armată a grănicerilor ce se găseau în tranșeele proaspăt săpate în jurul acelei pășuni blestemate ce se chema Varnița Camencei. La venirea soldaților călări au fost somați și culeși toți aceia ce se puteau deplasa pe propriile picioare, iar morții și răniții ne‑transportabili au rămas pe teren, fără ca cineva să se mai ocupe de ei. S‑au format grupuri de 30–40 de persoane ce erau escortate de grănicerii călări pe drumul de întoarcere spre Suceveni. După plecarea arestaților, răniții rămași ce se văitau și cereau ajutor au fost și ei lichidați sumar spre a nu perturba liniștea nopții ce se instalase între timp.

A doua zi după masacrul din poiana Camencei din pădurea Varnița, asupra satelor din Valea Siretului Mic s‑au năpustit echipe formate din activiști de partid, învățători ucraineni și ruși ce cunoșteau lumea satelor și din militari grăniceri și agenți NKVD care aveau sarcina să depisteze pe toți aceia ce au scăpat de la masacru, fie răniți, fie sănătoși, fie pe aceia ce au avut vreo legătură cu evenimentul respectiv. Astfel că în zonă era un continuu du-te‑vino de mașini și căruțe ce transportau răniți și arestați, ce erau dirijați la Cernăuți, unde NKVD‑ul a eliberat mai multe pivnițe spre a putea „plasa” marele număr de arestați. La Spitalul din Cernăuți, secția de chirurgie era sub un adevărat asediu, căci saloanele erau pline de răniți, iar coridoarele pline de soldați ce păzeau pe cei răniți ca nu cumva să scape vreunul. Tot în acele zile a venit în zonă o comisie de anchetă guverna‑mentală în frunte cu generalul Jukov și cu deputatul Hrușevschi. Se făceau adunări cu țăranii din fiecare comună și li se cerea “să spună sincer tot ce au pe suflet” ca să se poată lua măsuri de la nivel central de eliminare a unor cauze ce produc nemulțumiri și tensiuni.La adunarea ce a avut loc în satul Cupca, a luat cuvântul un țăran foarte dârz și care nu a menajat regimul sovietic și nici pe cei ce‑l reprezentau acolo, adică comisia de anchetă. Astfel, el a zis că țăranii nu mai pot suporta toate vexațiunile și persecuțiile regimului sovietic și că lor nu le‑a rămas altceva de făcut decât să‑și părăsească gospodăriile și să dorească să ajungă cât mai repede în România, că acolo oamenii sunt liberi și nimeni nu se bagă în curtea gospodarului ca să‑l ușureze de munca lui și de bruma de grâne necesară întreținerii animalelor și familiei. Acest demers a încurajat și alți țărani să‑și declare neîncrederea în regimul sovietic și în metodele diabolice de exploatare ale acestuia. Din cauza tonului vehement folosit la ședința de la Cupca, țăranul respectiv a fost arestat imediat și pe urmă nu s‑a mai știut nimic despre el.

Anchete și percheziții după 1 aprilie 1941. Materiale publicate de Ion Dominte în ziarul „Bucovina”, nr. 259, 22 mai 1942. Via Destin bucovinean, nr.1, publicat de Editura Nicodim Caligraful, 2018

Bibliografie

https://www.fundatiamaicabenedicta.ro/descarca-pdf-24.html

Inițiatori

  • Asociația C.C.P.C.T. Arboroasa din Vicovu de Jos, jud. Suceava
  • asociația ta
  • organizația ta
  • instituția ta
  • grupul tău de prieteni
  • tu, orice român care simte românește

Difuzare în mass-media

Agenția de presă a Patriarhiei Române Basilica.ro

Radio România Internațional

Ziarul Zorile Bucovinei – Cernăuți

Centrul BUCPRESS – Cernăuți

Libertatea Cuvântului – Cernăuți

Agenția de știri R3MEDIA

ActiveNews

Timpul.md

Romanian Global News RGN

Monitorul Bucovinean

Semnal Românesc




Un alt participant de vârsta lui, Florea Panțâr din Camenca, a avut mai puțin noroc. El mergea în rândul al treilea din frunte. Nu se temea de moarte, căci tinerii din față purtau prapuri și icoane:„Când soldații ne‑au ordonat să ne oprim, n‑am crezut că vor trage în noi. Eram convins că icoanele și crucile ne vor salva de moarte. Dar ei au tras și un glonț mi‑a trecut puțin mai sus de inimă. Am căzut după un mușuroi de furnici. Cei care au reușit să fugă s‑au salvat, dar eu nu mă puteam mișca. M‑au aruncat într‑o grămadă cu morți și răniți. Pe la miezul nopții au venit niște lipoveni să îngroape morții. Era cu ei și un medic, care, găsindu‑mă viu, m‑a aruncat într‑o căruță. Am fost dus la spital la Hliboca. Într‑o lună mi‑am venit în fire și am fost dus cu escortă la Cernăuți, la închisoare. Acolo, în fiecare noapte, mă interogau și mă băteau ca să spun cine i‑a pornit pe oameni spre România. Eu am ținut întruna că nu știu nimic și că voi face tot ce ne învață tatăl nostru Stalin. După o lună de torturi, am fost eliberat. M‑am pornit spre casă desculț, îmbrăcat în niște zdrențe. La Cuciur, o femeie bătrână m‑a primit să înnoptez și mi‑a dat ceva de încălțat”.

Florea Panțâr (din satul Camenca)
Distribuire:
Tweet

4 Replies to “Comemorare: Fântâna Albă – 80 de ani [1941 – 2021]”

  1. Etern omagiu celor care au devenit martiri pentru ca erau romani si si-au iubit Tara spre care au vrut sa fuga de”raiul bolsevic”!
    Neodihna vesnica celor care au comis aceasta barbarie si mentorilor acestora!

  2. Pentru a participa la comemorarea celor căzuți la Fântâna Albă, în Ucraina, se știe o oră când începe evenimentul. Dacă știți mai multe detalii, vă rog să transmiteți mai departe. Vă mulțumesc frumos!

    1. La Mânăstirea Putna încă nu s-a stabilit cu exactitate ora de începere a slujbei de comemorare, dar ne vor transmite imediat ce se va stabili și vom anunța și noi pe pagina Facebook și pe site. Variantele luate în calcul sunt orele 13-14.

      La ora 18 ne vom reuni la Climăuți, la crucea albă monumentală din apropierea frontierei, iar la 18.30 vom forma o cruce vie cu lumânări aprinse în mână, vom cânta un cântec și vom lansa 16 lampioane albe reprezentând cele 16 sate românești de unde au plecat conaționalii noștri asasinați în pădurea Varnița: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Davideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești. La fiecare din ele se va spune “pentru frații români din ” și continuând cu “Dumnezeu să-i odihnească în pace!”.

      💢Toți cei care s-au alăturat inițiativei noastre vor forma cruci vii de lumină la orele 18.30 și în alte localități din țară, precum și în străinătate apoi vor posta în eveniment (sau ne vor transmite fotografii și înregistrări) cât și pe paginile personale folosind hashtagurile #FântânaAlbă1941 #FântânaAlbă80.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *